Atacul de panica este o tulburare anxioasa cu episoade recurente de panica severa care nu apar in situatii speciale. Asemenea tulburarilor de anxietate, simptomele dominante includ debutul brusc de palpitatii, dureri de piept, senzatii de sufocare, ameteala si sentimente de irealitate (depersonalizare sau derealizare). De asemenea, exista deseori o frica secundara de a muri, de a pierde controlul sau de a innebuni.
Atacul de panica poate fi descris ca o frica extrem de intensa urmata de o multitudine de simptome corporale. Acesta ii dau individului o stare de disconfort intens, fizic si emoțional. De cele mai multe ori atacul de panica apare parca de nicaieri și fara nici un motiv. Durata atacului de panica poate sa varieze intre cateva secunde si 20 de minute.
Cu toate ca atacul de panica este un perturbator emotional intens si neplacut, atacul de panica nu este periculos.
Tulburarea de panica este caracterizata prin aparitia succesiva a unor atacuri de panica sau prin frica intensa de a nu face un nou atac de panica. Situatiile în care atacul de panica se declanșeaza fara nici un fel de factor declansator, sunt la fel de intalnite ca și cele in care exista factori declansatori. In unele situatii factorul declansator nu este perceput de individ.
Cu toate acestea, datele arata ca 50% dintre indivizii care au suferit un atac de panica au declarat ca acestea se declanseaza atat in prezenta unui stimul, cat si in lipsa lui .
Indivizii care cer ajutor dupa un atac de panica vor descrie o frica intensa si senzația de a fi pe punctul de a muri, de a avea un atac de cord sau de a innebuni. Daca ai experimentat, cel puţin o data un atac de panica, este posibil sa fi simtit o multime de simptome fiziologice. In randurile de mai jos, vei gasi simptome ale atacul de panica sau ale tulburarii de panica.
Criterii de diagnostic
– Palpitatii, batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac
– Transpiratii.
– Tremur sau trepidatie.
– Senzatie de strangulare.
– Senzatii de sufocare.
– Durere sau disconfort precordial.
– Greata sau detresa abdominala.
– Senzatie de ameţeală, dezechilibru, vertij sau lesin.
– Derealizare (sentiment de irealitate) sau depersonalizare (detasare de sine insusi).
– Frica de pierdere a controlului, de a innebuni.
– Frica de moarte.
– Parestezii ( senzatii de furnicaturi sau amorteala).
– Frisoane sau valuri de caldura.
– Atacul de panică nu poate fi atribuit consumului de substante.
– Perturbarea nu poate fi atribuita altei tulburari mintale.
Frica, spre deosebire de panica, reprezinta un lucru normal in viata de zi cu zi. Aceasta este o emotie de bază, pe care omul o resimte cand este in pericol. Frica ne motiveaza sa ne depasim limitele si sa actionam in fata pericolelor.
Panica este o frica mult mai intensa. După ce trece de un anumit nivel de intensitate, frica nu te mai motiveaza, nu iti mai permite sa actionezi, ci te paralizeaza. Momentele de frica intensa le numim panica.
Atacul de panica poate fi descris ca o frica foarte puternica sau o senzatie de disconfort psihic major, care de cele mai multe ori apare, aparent, fara nici un motiv. Odata cu disconfortul psihic apar si simptome somatice sau cognitive, cum ar fi:
Atacul debuteaza brusc si escaladeaza rapid pana ce ajunge la intensitatea maximă (de regula in 10-15 minute sau mai putin) si este acompaniat de un sentiment de pericol sau de moarte iminenta si de dorinta de a scapa.
Dacă a-ti avut cel putin doua atacuri de panica, este posibil sa suferiti de o tulburare de panica. Persoanele care sufera de tulburare de panica încep sa evite locurile in care au aparut atacurile.
Aceste reactii nu fac altceva decat sa intareasca credina celui care sufera de tulburarea de panica, ca anumite locuri si activitati, sunt periculoase pentru el.
Viziteaza si https://www.facebook.com/psihologulmeu.net